Dezvoltarea agriculturii de familie – perspectivele alimentației și agriculturii în Moldova.

– IN ENGLISH BELOW –

Ce este agricultura de familie și de ce avem nevoie de ea?

Deși nu există încă o definiție clară a agriculturii familiale, există unele premise care ne pot descrie și ghida înțelegerea acestui concept complex. Agricultura de familie începe cu hrana pentru oameni. Acest model de producție permite asigurarea securității alimentare și nutriționale a membrilor familiilor care cultivă alimente în primul rând pentru ei înșiși și, în al doilea rând, vinde surplusul celorlalți din comunitatea lor. Principala trăsătură a agriculturii familiale este diversitatea, deoarece o dietă diversificată contribuie la sănătatea și bunăstarea lor. Este vorba, de asemenea, despre selecție și economisirea semințelor, care permite familiilor și comunităților să aibă o sursa de bază și principală de producție alimentară. Deci, agricultura de familie se referă la producătorii de alimente care folosesc pământul și resursele sale naturale, inclusiv solul, apa și toate ființele vii, cum ar fi insectele, plantele, păsările și alte animale, pentru a produce hrană pentru ei înșiși și pentru alții.

Dincolo de problema hranei, agricultura familială reprezintă o unitate de bază a mijloacelor de trai rurale funcționale și înfloritoare, deoarece în încercarea de a mânca sănătos, acești fermieri și țărani au grijă și de pământul lor și de resursele naturale de care au nevoie pentru a crește hrana. Deci, acești oameni nu sunt doar producători, sunt administratori de terenuri și sunt forța motrice a regenerării solului, a restaurării apei și a biodiversității. Ei nu cresc pur și simplu mâncare acolo, ei de obicei trăiesc în locul pe care îl cultivă și acolo este casa lor.

Agricultura familială nu se oprește la cultivarea produselor primare. Producătorii consumă de obicei produsele în cadrul familiei lor, dar mai întâi – procesează materiile prime și adaugă valoare. Produsele alimentare cu valoare adăugată devin bunuri comunitare, deoarece pot fi savurate de mult mai mulți consumatori. Deși adesea de dimensiuni și volum foarte mici, numărul mare de ferme familiale creează principala masă de alimente disponibile într-o țară, garantând astfel securitatea alimentară a națiunii. Într-adevăr, Organizația Națiunilor Unite recunoaște că 80% din alimentele consumate pe Pământ sunt produse de fermele familiale. Dintre acestea, 35% sunt produse de micii proprietari, de până la 2 hectare de pământ.

Agricultura familială nu numai că regenerează capitalul de mediu, ci și cel social. Prin vânzarea directă a alimentelor către consumatori i finali, aceștia dezvoltă relații, dezvoltă încredere, recunoaștere, apreciere, recunoștință – care sunt cruciale pentru o coeziune societală, dar și pur și simplu pentru bunăstarea emoțională și psihologică, care, așa cum a arătat pandemia Covid-19, nu are o importanță mai mică decât cea materială. Așadar, agricultura familială se referă la relațiile umane și capitalul social care abordează probleme precum inegalitățile, sărăcia, justiția, echilibrul de gen, toate acestea fiind esențiale pentru a crea condiții pentru ca agricultorii și țăranii să cultive alimente.

Agricultura de familie este cea care ajută cultura și tradițiile alimentare să fie păstrate la fel de mult ca și pământul. Acești oameni cresc și gătesc mâncarea într-un mod potrivit pentru familiile lor, ceea ce aproape întotdeauna este adecvat și mediului în care trăiesc. Ei cultivă ceea ce crește bine în condițiile climatice și de mediu date și nu necesită prea multe inputuri, cum ar fi pesticidele sau îngrășămintele sintetice. Astfel, agricultura familială demonstrează în mod clar legătura și relația dintre agricultură, conservarea biodiversității, cultura alimentară, tradiții și durabilitate.  

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, agricultura familială se bazează pe piloni care stau, de asemenea, la baza dezvoltării economiei ecologice și solidare și a sustenabilității financiare pe termen lung. Dezvoltarea economică cuprinde aici toate cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, dar este centrată pe om și este pe deplin în armonie cu nevoile localnicilor și ale comunităților acestora. Savurarea alimentelor autentice, interacțiunea cu cultura locală, drumețiile, desfășurarea activităților educaționale și multe altele sunt inerente agriculturii familiale ca mod de viață, iar toate acestea conduc la o dezvoltare economică de mare valoare adăugată, de înaltă calitate, mai degrabă decât de cantitate. Volumul și producția la scară sunt adesea impersonale și pot impresiona prin tonurile alimentelor (cu valoare nutritivă dubioasă) și „jucăriile” tehnologice pe care proprietarii săi le folosesc pentru a face  apariția unei abordări moderne avansate. Acesta din urmă este un model extrem de scump, care necesită investiții mari și, de foarte multe ori, ineficient, deoarece, în loc să utilizeze resursele disponibile la nivel local într-un mod inteligent și durabil, producătorii utilizează o cantitate mare de factori de producție artificiali importați, al căror preț a crescut progresiv în ultimele decenii.

Toate valorile și importanța agriculturii familiale au fost recunoscute la nivel global. Astfel, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și toți partenerii săi care au lansat Deceniul ONU pentru agricultura familială și au elaborat Planul său global de acțiune, confirmă:

„Fermierii de familie și-au demonstrat capacitatea de a dezvolta noi strategii și de a oferi răspunsuri inovatoare la provocările sociale, de mediu și economice emergente. Ei nu produc doar alimente. Acestea îndeplinesc simultan funcții de mediu, sociale și culturale și sunt custozi ai biodiversității, conservând peisajul și menținând patrimoniul comunitar și cultural. Mai mult, ei au cunoștințele necesare pentru a produce alimente nutritive și adecvate din punct de vedere cultural, ca parte a tradițiilor locale.

Fermierii de familie, atunci când sunt sprijiniți prin politici și programe afirmative, au o capacitate unică de a remedia eșecul unui sistem alimentar mondial care risipește o treime din alimentele produse, nu reușește să reducă foametea și diferitele forme de malnutriție și chiar generează inegalități sociale. „

Gradina Moldovei reprezintă si susține agricultura familială

Gradina Moldovei este formata din oameni diferiți, dar majoritatea sunt grădinari si micro-fermieri de familie, care corespund pe deplin descrierii de mai sus.

Cele două obiective principale ale activității sale se concentrează pe semințe și biodiversitate. Aceasta a condus la elaborarea Băncii Comunitare de Semințe bazate pe contribuțiile agricultorilor, care asigură accesul la o diversitate de semințe pe care alți țărani, agricultori și grădinari le pot folosi pentru a cultiva alimente, păstrând în același timp, de asemenea, semințele pentru următorii ani.

Semințele fermierilor fac parte din conceptul mai larg de biodiversitate, care este piatra de temelie a agriculturii familiale. Diversitatea culturilor, a animalelor domestice și a celor sălbatice combinate în cadrul fermei familiale asigură sănătatea fermei și a producției acesteia, făcând-o rezistentă în fața focarelor de dăunători și a bolilor. Gradina Moldovei a lucrat pentru a oferi fermierilor de familie cunoștințe despre biodiversitatea din ferme, în modul în care aceste cunoștințe ajută atât fermierii, cât și știința. 

Asociația Eco Local reprezintă și susține, de asemenea, agricultura familială

EcoLocal cuprinde mici cultivatori și fermieri ecologici, precum și producători de alimente artizanale care încearcă să-și procure ingredientele de la fermele locale și să facă mâncăruri și băuturi delicioase de sezon pentru familiile lor și pentru clienții lor. Credem într-o aprovizionare constantă cu alimente sănătoase din partea micilor producători, o ofertă care este rezistentă la șocurile economice și de mediu regionale – lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente . Guvernele occidentale încep să recunoască și să se bazeze pe lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente, ca un vehicul pentru a rezolva marea criză globală și ca o alternativă la lanțurile globale complexe de aprovizionare cu alimente. Acest proces a fost întotdeauna puternic în Moldova și tot ce are nevoie acum este recunoașterea, respectul și sprijinul pentru dezvoltarea antreprenoriatului inovativ în sectorul alimentar.

Planul Național de Acțiuni pentru Agricultura Familială în Moldova

Gradina Moldovei a adus vocea fermierilor de familie Gradina Moldovei si EcoLocal in procesul de elaborare a Planului National de Acțiuni pentru Creșterea Familiei in Moldova. ONG-ul este un membru activ al unor rețele regionale și internaționale mai mari, cum ar fi Nyéléni Europe și Mișcarea de Suveranitate Alimentară din Asia Centrală, Bilim Agroecologie Community of Practice și, de asemenea, un partener al mișcării europene Via Campesina, care face parte din La Via Campesina (o organizație internațională a fermierilor formată din 182 de organizații din 81 de țări, coordonând organizațiile țărănești ale producătorilor mici și mijlocii,  lucrătorii agricoli, femei din mediul rural și comunitățile indigene din Asia, Africa, America și Europa). 

Cu sprijinul ONG-urilor, ambele organizații au luat parte la procesul de consultare și la recentul atelier desfășurat de FAO în Moldova, alăturându-se diferitelor părți interesate, inclusiv Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. În cadrul atelierului din 30 martie, Gradina Moldovei a reiterat importanța sistemelor de semințe ale fermierilor, a soiurilor de culturi tradiționale și adaptate local, precum și a biodiversității care în agricultura de familie oferă contextul pentru conservarea semințelor, înmulțirea semințelor și, în cele din urmă, a băncilor de semințe de importanță locală, regională și națională. De asemenea, în cadrul atelierului au fost date următoarele recomandări:

Asociația EcoLocal a prezentat următorul argument „Guvernul ar trebui să recunoască faptul că agricultura familială este despre alimente cultivate și consumate la nivel local. Mâncare adevărată. Este vorba despre hrănirea majorității oamenilor din țară. Agricultura familială se referă la securitatea alimentară. Dacă hrănirea populației nu va fi considerată ca principal obiectiv, astfel de planuri și programe nu se vor materializa și nu vor câștiga suficientă atenție și sprijin din partea factorilor de decizie politică de la nivel național. Foamea nu este niciodată prea departe. Nici în timp, nici în spațiu (Covid-19 a dovedit acest lucru), iar agricultura familială este o cale sigură de a evita foamea.”

Gradina Moldovei și EcoLocal vor susține planul atâta timp cat se acorda importanță băncilor comunitare de semințe, sistemelor de semințe ale fermierilor si hranei autohtone pentru populația țării. În plus, agroecologia este abordarea preferabilă a fermelor familiale, agroecologia aplicată de fermierii de familie se reflectă în cele 10 elemente ale Agroecologiei, astfel cum sunt definite de FAO, în principiile și strategiile declarației de la Nyéléni și în cele  13 principii ale Grupului de experți la nivel înalt privind securitatea alimentară și nutriția.

Anya Coutinho, AO Grădina Moldovei
Tamara Șchiopu, AO EcoLocal

„Developing family farming – the prospects of food and agriculture in Moldova.” 

What is family farming and why we need it?

Although there is no clear definition of family farming yet, there are some premisses which can describe and guide our understanding of this complex concept. Family farming starts with food for people. This type of production model allows to ensure food and nutrition security of the members of the families which grow food first for themselves, and second, sell the surplus to the others in their community. The main trait of family farming is diversity, because a diversified diet contributes to their health and well-being. It is also about selection and seeds saving which allows families and communities to have the basic and the main source of food production. So, family farming is about food growers using land and its natural resources including soil, water, and all the living beings such as insects, plants, birds and other animals attached to it, to produce food for themselves and for others. 

Beyond the matter of food, family farming represents a basic unit of functional and thriving rural livelihood, as seeking to eat healthy, these farmers and peasants also care for their land, and for the natural resources they need to grow the food on. So, these people are not merely producers, they are land stewards and they are the driving force of soil regeneration, water and biodiversity restoration. They do not simply grow food there, very often they live in the place they cultivate, and it is their home. 

Family farming does not stop with growing the primary products. Producers usually consume the products within their family, but first – they process the raw materials and add value. The value-added food products become community goods, as they can be enjoyed by many more consumers. Although often very small in size and volume, the sheer numbers of family farms creates the main mass of food available in a country, thus guaranteeing the nation’s food security. Indeed, the United Nations recognizes that 80% of food consumed on Earth is produced by family farms. Out of this, 35% is produced by smallholders, of up to 2 hectares per family.

Family farming not only regenerates environmental capital, as it also builds the social one. By selling food directly to end consumers, they develop relations, they develop trust, recognition, appreciation, gratitude which are crucial for a societal cohesion, but also simply for the emotional and psychological well-being, which as Covid-19 pandemic showed, is of no lesser importance than the physical one. So, family farming is about human relations and social capital addressing such issues as inequalities, poverty, justice, gender balance, all crucial to create conditions for farmers and peasants to grow food.

It is the family farming which helps food culture and traditions to be preserved as much as the land. These people grow and cook the food in a way which is appropriate for their families, which almost always is also appropriate to the environment they live in. They cultivate what grows well under the given climate and environmental conditions, and does not require much inputs such as pesticides or synthetic fertilisers. Thus, family farming demonstrates clearly the link and the relation between agriculture, preservation of biodiversity, food culture, traditions and sustainability.  

Lastly, but not the least, family farming relies upon the pillars which are also the base for the development of green and solidarity economy, and financial sustainability in the long-run. The economic development here encompasses all the three dimensions of sustainable development, but is human-centred and is fully in harmony with the needs of the local people and their communities. Experiencing authentic food, interacting with the local culture, hiking, conducting educational activities and many others are inherent to family farming as a way of life, and all these drive  economic development of high added value, of high quality rather than quantity. Volume and scale production are often impersonal and can impress with the tones of food (with dubious nutritional value) and technological ‘toys’ its owners use to make the appearance of advanced modern approach. The latter is a highly expensive model requiring large investments and very often inefficient, as instead of using locally available resources in a smart sustainable way, the producers use a large amount of imported artificial inputs whose price has been progressively increasing in the last few decades. 

All the values and the importance of family farming have been acknowledged at the global level. Thus, the Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) and all its partners who launched the UN Decade for Family Farming and elaborated its Global Action Plan, confirm:

“Family farmers have proven their capacity to develop new strategies and provide innovative responses to emerging social, environmental and economic challenges. They don’t just produce food. They simultaneously fulfil environmental, social and cultural functions, and are custodians of biodiversity, preserving landscape and maintaining community and cultural heritage. Further, they have the knowledge to produce nutritious and culturally appropriate food as part of local traditions.

Family farmers, when supported with affirmative policies and programmes, have a unique capacity to redress the failure of a world food system that, while producing enough food for all, still wastes one third of the food produced, fails to reduce hunger and the different forms of malnutrition, and even generates social inequalities.”

Gradina Moldovei represents and supports family farming 

Gradina Moldovei consists of different people, but the majority of them are gardeners and micro family farmers, who fully correspond to the description above. The two main emphasis of its work are on seeds and biodiversity. It has been working to develop a farmers driven Community Seed Bank which ensures the access to a diversity of seeds which other peasants, farmers and gardeners may use to grow food while also preserving the seed for the next years. 

Farmers’ seeds are part of the larger concept of biodiversity, which is the cornerstone of family farming. The diversity of crops, domesticated animals and wild ones combined within the family farm ensures the health of the farm and its production, making it resilient in face of pest outbreaks and diseases. Gradina Moldovei has been working to empower family farmers with the knowledge about biodiversity on farms, in the way that this knowledge helps both the farmers and the science. 

EcoLocal Association also represents and supports family farming

EcoLocal comprises small-scale organic growers and farmers, as well as artisan food producers who seek to source their ingredients from local farms and make delicious seasonal foods and drinks for their families and for their customers. We believe in a constant supply of healthy food from small producers, a supply that is resilient to regional economic and environmental shocks – the Short Food Supply Chains. Western governments are beginning to acknowledge and rely on short food supply chains, as a vehicle to solve the large global crisis and as an alternative to complex global supply chains. This process has always been strong in Moldova and all it needs now is acknowledgement, respect and support to develop young entrepreneurships in the food sector.

National Action Plan for Family Farming in Moldova 

Gradina Moldovei  have brought the voice of the Gradina Moldovei and EcoLocal family farmers to the process of the development of the National Action Plan for Family Farming in Moldova. The NGO is an active member of larger regional and international networks, such as Nyéléni Europe and Central Asia Food Sovereignty Movement, BILIM Agroecology Community of Practice, and also a partner of European Coordination Via Campesina which is part of La Via Campesina (an international farmers organization formed by 182 organisations in 81 countries, coordinating peasant organizations of small and middle-scale producers, agricultural workers, rural women, and indigenous communities from Asia, Africa, America, and Europe). 

With NGO’s support, both organisations took part in the consultation process, and in the recent workshop conducted by the FAO in Moldova joining different stakeholders, including the Ministry of Agriculture and Food Industry. At the workshop on the 30 March Gradina Moldovei has reiterated the importance of farmers’ seed systems, traditional and locally adapted crop varieties, as well of the biodiversity which in family farming provides the context for seed preservation, seed multiplication and ultimately seed banks of local, regional and national importance. Also during the workshop the following recommendations were given: 

EcoLocal Association brought forward the following argument  „The Government should recognise that Family Farming is about food grown and consumed locally. Real food. It is about feeding the majority of people in the country. Family Farming is about food security. Unless Feeding the People is regarded as the main thrust, such plans and programmes will fail to materialise and will not gain sufficient attention and support from national policy makers. Hunger is never too far, neither in time, nor in space (Covid-19 has proven that), and family farming is a sure avenue to avoid hunger.”

Gradina Moldovei and EcoLocal will support the plan as long as the importance is given to community seed banks, farmers seed systems  and to food for the people. Moreover, agroecology is the preferable approach of family farms, the agroecology sought by family farmers here is reflected in the 10 elements of Agroecology as defined by FAO, in principles and strategies of Nyéléni declaration, and in the 13 principles of the High Level Panel of Experts on Food Security and Nutrition. 

Anya Coutinho, AO Grădina Moldovei
Tamara Șchiopu, AO EcoLocal

Creează un site web sau un blog la WordPress.com