Autor: Mariana Şeremet, Anya Coutinho

În toamna anului curent, asociația „Grădina Moldovei” împreună cu partenerul său ceh „Semínkovna”, au inițiat un proiect comun pe subiectul Bibliotecilor de Semințe susținut de UNDP Czech Challenge Fund. Proiectul vizează să creeze o rețea de librării de semințe a căror scop este să pună la dispoziția localiniclor semințe adaptate contextului climato-pedologic al Moldovei pe care aceștea le pot multiplica în viitor iar o parte a surplusului să-l restituie librăriei pentru a asigura autonomia acesteia. Totodată, proiectul va oferi informații și practici gratuite pentru utilizatori, ca aceștea să (re)învețe principiile necesare pentru a multiplica și păstra semințele de la diverse tipuri de plante, flori și legume.

Avantajele semințelor locale tradiționale

Păstrarea patrimoniului semincer este primordială astăzi, cunoscând urmările industrializării și standardizării agriculturii din ultimul secol: pierderea a circa 75% din diversitatea seminceră mondială (FAO, 2010 „Raportul „Al doilea raport privind starea resurselor genetice vegetale din lume pentru alimentație și agricultură”). Pe lângă faptul că semințele tradiționale locale reflectă istoria regiunii, diversitatea culinară dar și cea socio-culturală a unei țări, ele implică numeroase beneficii pentru cei care le cultivă.

În primul rând, față de semințele industriale cele tradiționale sunt cu mult mai adaptate contextului pedo-climatic la care sunt asociate; ele sunt mult mai rezistente la provocările climatice, mai viguroase, astfel necesitând mai puțină îngrijire, dar și solicită o întervenție umană cât și de resurse (precum apă sau îngrășământ) mai reduse. Soiurile și varietățile locale de plante dețin un bagaj genetic mult mai divers decât semințele moderne, (în special cele hibride) și astfel au capacitatea să facă față provocărilor de mediu precum lipsa apei sau neajunsul de nutrienți. Această abilitate de adaptare la schimbările climatice a soiurilor locale a fost demonstrată prin numeroase studii prezentate la COP15 încă în 2011 (IIED, 2011 „Rolul cunoștințelor tradiționale și al varietăților de culturi în adaptarea la schimbările climatice și securitatea alimentară în vestul Chinei, Anzii bolivieni și coasta Kenya”).

Pe de altă parte, din soiurile tradiționale locale sunt obținute produse cu o valoare nutrițională cu mult superioară soiurilor comerciale, ele prezintă și o calitate gustativă mult mai atractivă. Această diferență nutrițională a fost minuțios analizată la diverse legume, cereale și fructe. Astfel, dintr-un studiu științific realizat în 2012 asupra conținutului de antioxidanți și valorile nutriționale dintr-un soi traditional de orez roșu din Sri Lanka în comparație cu alte 3 soiuri moderne de orez brun, a fost demonstrat că soiul de orez roșu tradițional conținea în medie de 7 ori mai mulți antioxidanți și conținut fenolic decât celelalte exemplare moderne. În plus, orezul roșu tradițional prezenta un conținut semnificativ mai înalt de proteine cât și un raport echilibrat între amino acizi, o concentrație mai sporită de grăsimi, fibre și vitamina E față de cele moderne (Gunaratne et al, 2013 „Activitatea antioxidantă și calitatea nutrițională a soiurilor tradiționale de orez cu bob roșu care conțin proantocianidine”). Un alt studiu din 2015 a comparat valoarea nutrițională a soiului tradițional spaniol de zămos „Piel de Sapo” cu celelalte soiuri comerciale și rezultatul este stringent: soiul tradițional conține de două ori mai mult acid ascorbic și prezintă un nivel de aciditate și de zahăr mai consecvent decât soiurile moderne! (Escribano & Lázaro,2017 „Evaluarea fizico-chimică și nutrițională a speciilor locale de pepeni spanioli”) Adăugător, semințele tradiționale oferă avantajul de a fi mai accesibile din punct de vedere economic: ele fiind în general mai ușor de procurat în special în localitățile rurale și mai ieftine decât cele moderne sau adesea gratuite căci obținute prin schimb cu alți cultivatori sau ca moștenire de la părinți și rude cum era tradiția în secolele trecute și cum se mai practică în unele comunități rurale și în ziua de astăzi. De exemplu, un recensământ condus în 2011 a evaluat că 53 % din gospodăriile respondente din Sud-Vestul Chinei își folosesc propriile semințe de soiuri locale pentru motive economice avantajoase în plus de rezistența și calitatea lor gustativă (IIED, 2011 „Rolul cunoștințelor tradiționale și al varietăților de culturi în adaptarea la schimbările climatice și securitatea alimentară în vestul Chinei, Anzii bolivieni și coasta Kenya”).

Contextul semincer în Moldova

Diversitatea soiurilor legumicole tradiționale în Moldova a fost foarte erodată de sistemul de colectivizare din perioada Uniunii Sovietice, care de la sfârșitul anilor ’40 a colectat soiurile tradiționale din regiunile rurale și le-a înlocuit cu semințe industriale de performanță (adaptate la modelul de producere în monocultură). Tragica perioadă de foamete din 1946-47 care a afectat în mod sever Moldova și Ucraina a contribuit și ea la pierderea, uneori iremediabilă, a soiurilor locale care erau aprig solicitate până la ultimul grăunte (Ursu, 2017 „O istorie secretizată și ocultată: foametea din 1946-47 în Basarabia”). Chiar și astăzi se resimte pierderea diversității semințelor locale care se găsesc cu greu pe piață și sunt în cantități minoritare față de cele hibride de inport, care acoperă circa 95% din piață dar ele necesită folosirea produselor fito-sanitare de sinteză, nu pot fi păstrate din an în an, nici nu sunt adaptate condițiilor țării și prin urmare necesită mai multă îngrijire. Ca consecință și cunoștințele legate de conservarea semințelor s-au risipit. Cu toate astea, ici și colo în diverse localități rurale dar și regiuni urbane înmuguresc inițiative, majoritatea sub formă informală, de persoane pasionate de grădinărit și conștienți de valoarea semințelor locale fără care nu poate fi un viitor agricol și alimentar sigur. La momentul de față, la nivel național nu există o formă organizată sau un loc dedicat producătorilor de semințe tradiționale, ca acestea să devină mai accesibile comunității și celor care le solicită cu mult interes.

Conceptul Bibliotecilor de Semințe

Pentru a combate erodarea patrimoniului semincer care afectează majoritatea țărilor din lume, localnicii se mobilizează și perpetuă păstrarea semințelor tradiționale prin diverse forme, precum rețele de schimb de semințe, grupuri informale de colecționari și/sau grădinari, bănci de semințe comunitare, târguri locale sau, mai nou, sub formă de “biblioteci de semințe”. De fapt, inițial a fost un sistem de schimb liber de semințe prin intermediul unei platforme virtuale concepută de francezul Sebastian Wittevert. Acesta a fost modalitate lui de a păstra semințele în urma aprobării a legei 2011-1843 asupra certificatelor de obținere vegetală (COV) care interzicea agricultorilor din Franța să folosească semințele tradiționale și reproductibile (Trang, 2018 CERTIFICATE DE SOIURI DE PLANTE: CE PROBLEME?). După 6 luni, această inițiativă s-a transformat într-o asociație numită “Semințe de Schimb” (denumirea franceză “Graines de Troc”) care promovează păstrarea biodiversității cultivate și apără semințele libere. Deja în octombrie 2013, conceptul a căpătat o amploare comunitară și a luat formă fizică sub denumirea de bibliotecă de semințe și s-a răspândit în regiunile Franței iar ulterior a devenit apreciat în întreaga lume (SUA, Mali, India sau încă Noua-Zeelandă). Aceste biblioteci de semințe adesea sunt gestionate de biblioteci de cărți sau mai rar de alte instituții fie publice (de exemplu școli) fie sociale precum cafenele și funcționează astfel : orcine dorește, „împrumută” un sau mai multe pliculețe de semințe și restitue fie îndată alte semințe la schimb sau, pe baza unei promisiuni de onoare, în următorul an din semințele împrumutate va aduce surplusul, ambalat și etichetat conform standardelor inerente bibliotecii.

Inspirată de “semințotecele” (adică bibliotecele de semințe) din cazul francez, botanista Klára Hrdá a fondat în Cehia în anul 2016 Asociația Semínkovna care activează pentru păstrarea semințelor tradiționale prin intermediului bibliotecilor de semințe. Astăzi, după 7 ani de activitate Semínkovna a stabilit o rețea de mai bine de 200 de biblioteci semincere în Cehia dar și în Slovacia. Inițiativa Klarei de a crea o academie virtuală de gardieni de semițe a fost recompensată prin victoria în cadrul proiectului “Academia pentru Femei Antreprenoare 2022” (Coutinho, 2022 „Salvarea semințelor pentru hrană și dezvoltare în Republica Cehă”). Stimulați de această experiență de succes, Klara și echipa ei au dorit să scrie un proiect comun bazat pe schimbul de cunoștințe cu AO Grădina Moldovei. Proiectul „Uniți prin semințe: lansarea bibliotecilor de semințe cehe-moldovenești în Moldova”, finanțat de UNDP Czech Challenge Fund are o durată de 10 luni, include vizite de studiu reciproce între ambii parteneri, elaborarea de către Semínkovna a unei metodologii de inființare a bibliotecilor de semințe adaptată contextului Moldovei, implementarea primului sezon de producere a semințelor tradiționale implicând pentru început 40-50 de participanți din diferite regiuni ale Moldovei și inaugurarea a primelor 3-5 biblioiteci de semințe fizice în țara noastră.

Proiectul “Uniți prin semințe: lansarea bibliotecilor de semințe cehe-moldovenești în Moldova” este implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar opiniile oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe sau ale Organizației Națiunilor Unite, inclusiv UNDP sau ale statelor membre ale ONU.